Teodora Paunescu Tuca - Cate daruri minunate.mp3

Pentru vedea noile activități ale copiilor din parohia Foleștii de Sus, vizitați : http://parohiafolestiidesus.alegescoala.ro

Vizitați site-ul Protoieriei Horezu : http://www.protoieriahorezu.ro

 

Scurt istoric al Parohiei Foleştii de Sus

  Parohia Foleştii de Sus este aşezată de o parte şi de alta a râului Bistriţa vâlceană, pe drumul judeţean Horezu-Băbeni. Este formată din satele: Foleştii de Sus – pe partea dreaptă a râului Bistriţa, Bălţăţeni pe partea stângă a râului Bistriţa  şi cătunele Moşteni, Ogrăzele şi Tabaci. În comuna Tomşani, judeţul Vâlcea, de care aparţine parohia, sunt patru parohii: Bogdăneşti, Tomşani, Foleştii de Sus, Foleştii de Jos  şi o biserică în satul Mireşti ce aparţine parohiei Oteşani. Parohia Foleştii de Sus se situează între parohiile Tomşani şi Foleştii de Jos. Prima atestare documentară a satului Foleştii de Sus vine din anul 1453. Despre preoţii care au fost nu se ştiu prea multe, decât că în anul 1864, mijlocul secolului al XIX–lea, odată cu reforma agrară a lui Alexandru Ioan Cuza dintr-un proces-verbal de împroprietărire, se găsesc la parohie preoţii, Ion Diaconu, Ion Istocescu, Nicolae Burtea. Parohia a fost împroprietărită cu 13,5 ha teren în diferite puncte:"La Popa Ion" (Valea Zariei), "Curătura Cârsti", "Valea Stupinii", "Luncă", "La cireşii Stancului", "La Pepinieră". Unul dintre preoţi se numea Ion Popescu venit din Stroieşti şi a locuit în cătunul Moşteni, cătun ce s-a distrus în urma alunecărilor de teren. Preotul Ion Popescu a primit terenul din "Valea Zariei", de unde şi schimbarea numelui în "La Popa Ion". El a avut un fiu pe nume Mihail Popescu, care a fost cântăreţ bisericesc. După preotul Ion Popescu, probabil a venit preotul Gheorghe Dumitrescu.

Bisericile Parohiei Foleştii de Sus

         Din cele spuse de bătrâni, în satul Foleştii de Sus ar fi fost o bisericuţă din nuiele şi tencuită, pe dealul numit "Rădeasca", apoi o biserică din lemn în mijlocul satului, construită în 1558, care aparţinea preotului Filip,  unde în prezent se găseşte casa parohială. Biserica a dăinuit până la sfârşitul secolul XIX, în anul 1834 fiind atestat preotul Nicolae, fiul preotului Constantin Popescu, probabil slujitor al acesteia, hirotonit la 10 iunie 1832. În anul 1895, fiind zăpadă mare de peste un metru, acestă biserică s-a dărâmat în ziua de 6 ianuarie, de Bobotează, când toţi credincioşii se aflau la săvârşirea slujbei de sfinţire a Agheasmei Mari la râul Bistriţa.

Întâmplându-se aceasta, preotul Gheorghe Dumitrescu a luat hotărârea reconstrucţiei bisericii. După întrunirea Consiliului Parohial şi al Adunării Parohiale, şi la dorinţa credinciosului Dumitru Persu din comuna Măldăreşti, s-a hotărât construcţia unei noi biserici pe terenul lui, aflat în vecinătatea vechii biserici. Lucrările s-au demarat sub coordonarea preotului Gheorghe Dumitrescu, a Consiliului Parohial şi a epitropului, învăţătorul Ion Bărbulescu. Printre ctitorii fondatori se află şi Căpitanul Sărdărescu cu soţia, din Oteşani, Maiorul Ion Lămotescu, cât şi enoriaşii parohiei şi alţi credincioşi din parohiile vecine. Astfel, la data de 23 septembrie 1907 a fost sfinţită de către PS Atanasie Mironescu, Episcopul Râmnicului Noul Severin, având hramul "Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" şi "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie". Biserica are formă de cruce de proporţii mai mari, compartimentată în altar, naos, pronaos şi pridvor deschis, sprijinit pe patru stâlpi masivi, înfăţişarea este completată de două turle, una pe naos, octogonală şi cealaltă pe pridvor dreptunghiulară. Pictura a fost executată în ulei de către pictorii Ilie Dumitrescu şi Toma Cristescu. În pronaos se poate constata cu uşurinţă tabloul votiv ce are în centrul atenţiei pe preotul Gheorghe Dumitrescu, M. Lămotescu, I. Bărbulescu, D. Persu şi Elisabeta soţia sa, Căpitanul D. I. Săndulescu şi soţia Elena. Preotul Gheorghe Dumitrescu a trecut la Domnul în ziua de 25 decembrie 1918, la vârsta de 67 de ani. Parohia a fost suplinită de mai mulţi preoţi, printre care şi preotul Ilie Barbu din Foleştii de Jos.

În anul 1928 a venit ca preot paroh Nicolae Popescu din Comuna Slăvuţa-Gorj. Acesta a continuat lucrarea preotului Gheorghe Dumitrescu, îngrijind şi reparând biserica şi construind casa parohială, pe locul fostei biserici, în anul 1930. A înfiinţat o asociaţie filantropică şi o cantină unde serveau masa de prânz circa 120 de elevi, între anii 1934 şi 1939. Datorită înscrierii în Mişcarea Legionară a avut mult de suferit, fiind arestat în două rânduri, executând 12 ani de detenţie grea. Pe perioada detenţiei parohia a fost suplinită de un preot refugiat din Basarabia, apoi de preotul Dumitru Diaconu, din Parohia Foleştii de Jos, iar între anii 1957 şi 1961 a fost suplinită de către preotul Firan din judeţul Olt. 

Pe data de 1 ianuarie 1961 a fost numit  preot paroh Nicolae Ştefăneanu, din comuna Pietrari, judeţul Vâlcea, până în data de 18 octombrie 1988, când în urma unui accident a decedat.

În anul 1970 la biserica parohială s-a făcut electrificarea şi s-a schimbat tabla de pe acoperiş, până atunci nemaifăcându-se nici o reparaţie. Între anii 1976 şi 1977 s-a făcut un gard împrejmuitor din plăci modelate de beton sub coordonarea preotului paroh Nicolae Ştefăneanu.

După trecerea la Domnul a preotului Nicolae Ştefăneanu, la 18 octombrie 1988, a fost numit preot paroh Ion Găman, fiu al satului, din cătunul Moşteni, venit prin transfer de la parohia Foleştii de Jos. Acesta, în scurt timp, a demarat lucrările de consolidare a bisericii parohiale, prin turnarea unei centuri din beton armat încastrată în zid şi montarea de bare metalice pentru legătura pereţilor bisericii. De asemenea, s-a restaurat pictura de către pictorul Nicolae Popa din Bucureşti, s-a construit o magazie cu bucătărie şi un şopron prăznicar.

Lucrările de restaurare, consolidare şi înfrumuseţare au început în anul 1989 şi s-au finalizat în 1991, când, pe 18 februarie, biserica a fost resfinţită de către Preasfinţitul Părinte Calinic Argatu, în prezent Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului.

 În satul Bălţăţeni se află biserica filială cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şi Rafael", construită din lemn de către preotul Filip din satul Bodeşti, nepotul de soră al Episcopului Climent, între anii 1773 şi 1774. A fost construită în pădurile de stejar din comuna Bărbăteşti, apoi adusă şi montată. Datorită stării de degradare avansată, în 1809 a fost refăcută tot din lemn de către Arhimandritul Evsevie de la Mănăstirea Arnota. În 1873 îşi schimbă înfăţişarea, fiind supusă unor importante lucrări de renovare şi consolidare, atât în exterior, cât şi în interior. Deşi reparată, la iniţiativa preotului Ion Dumitrescu, biserica a fost închisă temporar, în anul 1880. S-a redat cultului în anul 1916, iar peste treizeci de ani a fost din nou restaurată prin osârdia preotului Nicolae Popescu. Biserica are formă de navă cu trei compartimente, pridvor, pronaos, naos şi alar. La intrarea în naos este scrisă o pisanie greu de descifrat, din care se pot deduce anii în care a fost construită, 1773-1774.Se pare că turla bisericii şi pridvorul au fost adăugate la cerinţele vremii.

Biserica, iniţial nu a fost tencuită, aceasta se vede din brâul de lemn "sub formă de frânghie" de pe exterior, iar pictura a fost decât catapeteasma şi peretele de la intrarea în biserică, executată pe pânză şi apoi lipită. Fiind prea mică ulterior, nu se ştie de cine, i-a fost adăugat un pridvor şi a fost tencuită în interior şi exterior. A fost acoperită cu şiţă în multe rânduri, ultima dată în anul 1989, de către preotul paroh Ion Găman. În prezent s-a făcut documentaţie pentru reparaţii capitale de către un grup de tineri studenţi în arhitectură. În patrimoniul ei se găsesc icoane din anii 1831 şi 1835 şi 1845, precum şi o cruce de lemn din 1793.

După slujba de resfinţire a bisericii parohiale, pe data de 26 februarie 1990, s-a făcut darea de seamă a cheltuielilor efectuate, iar epitropul Traian  Buică  a venit cu ideea de a se face o biserică nouă în satul Bălţăţeni, lângă biserica filială monument istoric, "deoarece cea veche este prea mică şi nu este atât de încăpătoare".
Astfel, la iniţiativa şi subcoordonarea directă a preotului paroh Ion Găman se începe construcţia unei noi biserici după data de 23 septembrie 1990, când a fost pusă piatra de temelie de către Preasfinţitul Părinte Gherasim, Episcop al Râmnicului şi Argeşului. S-a finalizat după 7 ani şi a fost sfinţită pe 8 noiembrie 1997 de Presfinţitul Părinte Irineu Slătineanul, Arhiereu Vicar al Episcopiei Râmnicului. Construcţia bisericii s-a făcut de meseriaşii parohiei Foleştii de Sus, care au lucrat voluntar 40-50 de zile de fiecare, sub atenţia preotului paroh. Printre aceştia se pot enumera: Florea Anton, Grigorescu Policarp, Bălţăţeanu Alexandru, Ploilă Constantin, Trană Gheorghe, Şerban Gheorghe, Rădescu Ion, Rădescu Stelian.

În timpul construcţiei bisericii Consiliul Parohial avea următorii membrii: Cârstea Anton, Niţu Ghe. Vasile, Oteşanu Vasile, Paraschiva Vasile, Roşca Gheorghe.

Tot consilierii au fost cei care au căutat fonduri pentru construcţia bisericii prin colectarea de bani, atât de la enoriaşii parohiei, cât şi de la credidincioşi din parohiile vecine. Pictura bisericii a fost executată de pictorul Diacon Nicolae Popa din Bucureşti, cu ucenicii săi, acelaşi pictor care a repictat în 1989 biserica parohială. După terminarea bisericii s-a mai construit şi un şopron prăznicar şi o bucătărie-magazie.

        După aceste lucrări şi evenimente nu s-a mai petrecut nici un eveniment deosebit în parohia Foleştii de Sus, până în anul 2005, noiembrie 20, când s-a deschis postul de preot II şi a fost numit preotul Vasile-Emanoil Găman, fiul preotului paroh Ion Găman.
        În anul 2007 după executarea unui proiect de înfrumuseţare şi modernizare a bisericilor parohiei, s-a obţinut finanţare de la Guvernul României, condus de Călin Popescu Tăriceanu.
Astfel s-au derulat umătoarele lucrări :
- desfacea şi refacerea învelitoarei de tablă la biserica parohială "Sfinţii Ap. Petru şi Pavel"; - desfacerea şi refacerea tencuielilor exterioare; - instalaţie de încălzire centrală pe lemn la ambele biserici;              - instalaţie de sonorizare la ambele biserici; - montarea de termopane maron la ambele biserici; - desfacerea duşumelei şi înlocuirea ei cu parchet melaminat gros de 12 milimetri la biserica parohială;

 - reamenajarea fântânii din curtea bisericii parohiale prin construcţia unei troiţe hexagonale care pe data de 15 august 2009 a fost sfinţită de către Înaltpreasfinţitul Părinte Gherasim, Arhiepiscopul Râmnicului.
 - reconstruiterea gardului de împrejmuire a bisericii parohiale din piatră şi fier forjat
  - construirea unui monument al eroilor în curtea bisericii parohiale       

   După data de 15 septembrie 2012 s-au început lucrările de construcție a bucătăriei și de modernizare a șopronului prăznicar în vederea transformării acestora în așezământ social. Ajutorul financiar pentru noua clădire a fost din partea Primăriei Tomșani prin Consiliul de administrație condus de primarul Dumitru Pearcu, în mare parte, de senatorul Remus-Daniel Nițu, de preotul paroh Vasile-Emanoil Găman, de preotul coslujitor  Ion Găman și enoriașii parohiei. Centrul Social Foleștii de Sus, s-a finalizat în luna ianuarie 2016 și cuprinde în componeța sa o bibliotecă, o sală de lucru pentru activitățiile culturale ce se desfășoară cu copiii din parohie, o bucătărie echipată cu obiectele necesare, o sală în care se găsesc cuptoarele pentru gătit, o sală de servit și un wc de serviciu.

            Modernizarea șopronului prăznicar s-a făcut la inițiativa unui grup de enoriași conduși de preotul paroh Vasile-Emanoil Găman, Ion Georgescu, Ion Bogdănescu și epitropul Gheorghe Bărbulescu și au constat în : schimbare acoperiș din plăci de azbociment cu tablă lindab, montare lambriu din plastic pe pereții interiori, schimbarea meselor și a canapelelor.

        De asemenea, la inițiativa părintelui coslujitor Ion Găman și a preotului paroh Vasile - Emanoil Găman și cu susținerea Consiliului Popular dar și al enoriaților, începînd cu anul 2014 și sfârșitul lui 2015, s-a construit și la biserica filială Bălțățeni un nou Centru Social pentru nevoile și folosul enorișilor.

Cimitirele Parohiei Foleştii de Sus

Parohia Foleştii de Sus are în jurisdicţia sa trei cimitire:

- cimitirul bisericii parohiale, care se află la circa 500 de metri de biserica şi nu se ştie cu aproximaţie de când datează;

- cimitirul vechi al bisericii filiale, se găseşte în curtea bisericii, şi de asemenea nu se ştie de când datează

- cimitirul nou al bisericii filiale, ce se află la circa 200 de metri de biserică şi datează din anul 2006, pământul fiind donat din rezerva Primăriei Tomşani, deoarece în cimitirul cel vechi nu mai erau locuri de veci.

 
Make a Free Website with Yola.